Naşterea Domnului

Sărbători frumoase, mult senin şi gânduri bune!

Arta esenţei

Paradox

Scaune (in)comode

Intrarea în biserică a Maicii Domnului

Amintire, 19 aprilie 2013

Cine citeşte ştie! - emisiune TV despre "Prinţul marilor dileme" şi autorul ei, preot Ioan Morar

Un gând

De la Petru Creţia (Luminile şi umbrele sufletului):

     Orice comunitate omenească este echilibrată, sănătoasă şi prosperă atunci când se află în ea o anume majoritate de oameni cinstiţi. Tocmai de aceea e bine să ne amintim ce este cinstea. Cinstea este, printre virtuţi, una dintre cele mai complexe, pentru că în ea se adună şi se sintetizează, subordonându-i-se, multe alte virtuţi. Şi pentru că ea cuprinde o arie largă a sufletului, dând un sens întregului său, iar omului cinstit un loc în ierarhia morală a omenirii, unul pe măsura celui pe care, în alte scări de valori, îl ocupă talentul, frumuseţea sau curajul.(...) Cinstea nu vizează ceea ce este profitabil, ci, de fiecare dată, ceea ce corespunde esenţei sale, indiferent de urmări. Astfel, omul cinstit nu minte, el nu introduce în realitate o ficţiune - spunând că a făcut ceea ce n-a făcut - şi nici nu tăinuieşte spre sine o realitate care, ştiută, l-ar putea vătăma. Iar când e vorba de alţii, nu le spune că sunt mai buni decât sunt, ca să-i măgulească, nici nu ascunde frauda sau abuzul: omul cinstit nu este complicele nimănui, indiferent ce preţ ar avea de plătit pentru asta. 

(...)

     Plicticos ca o predică, nu? În schimb, iată, dac-am înşira tot ce nu face şi nu este omul cinstit, am cădea peste portretul mincinosului, al măsluitorului, al iscoadei, al defăimătorului, al fariseului, al tâlharului şi al vânzătorului de frate. Şi le-am găsi vrednice de interes şi pline de culoare. 

Într-o zi de luni: Sfânta Treime şi Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul - 24 iunie 2013

Simpozionul internaţional "Românii din afara graniţelor ţării" în imagini

15-21 octombrie 2013, perioada celei de a XV-a ediţii a Simpozionului internaţional Românii din afara graniţelor ţării:

Colocviile de la Nicula - ediţia a IV-a

     Fragmente din materialul părintelui Ioan Morar prezentat la ediţia din acest an a Colocviilor:

                                          Colocviile de la Nicula

                                     ediţia a IV-a, 5 octombrie 2013

  

          După felul în care s-au desfăşurat Colocviile noastre în cele trei ediţii se poate remarca un progres, un mers suitor. Adică de la timida încercare de înjghebare a unor comunicări despre viaţa şi opera celor trei personalităţi care şi-au stabilit culcuşul aici în Poiana Maicii Domnului în aşteptarea trâmbiţei de apoi, s-a tras uşor mai la adânc, încercând să descifrăm mesajul lor şi prin misterul liturgic să-i aducem cât mai aproape, să-i simţim în mod real părtaşi la dezbateri. Lor li s-a adăugat, încă de la cea de a II-a ediţie, un nume mare care se impune paternal aici la Nicula, în calitate de ctitor şi pălmaş al Duhului Sfânt cum îi plăcea să se considere. L-am numit, se înţelege cu uşurinţă, pe Mitropolitul Bartolomeu şi scriitorul Valeriu Anania.

          La ediţia de anul trecut, a treia, anunţam apropierea unui alt astru aflat pe firmamentul poeziei româneşti care cu 21 de ani în urmă, după o peregrinare de o viaţă prin ţară, mânat de misiunea dăscălească şi de promotor al culturii româneşti, şi-a dorit întoarcerea în satul său natal, tot în aşteptarea cerescului semn de obştească deşteptare. Şi pentru că am fost martor la întoarcerea sa acasă, iar acest acasă este la doar câţiva paşi de Sfânta Mânăstire Nicula, în satul Diviciorii Mari, îngăduiţi-mi o scurtă prezentare.

          Emil Giurgiuca intră în lumea aceasta pe la începutul veacului al douăzecilea, în 1906, decembrie 27, adică în Sărbătorile Naşterii Domnului, ca vlăstar printre cei 12 ai familiei preoţeşti Ioan şi Pelaghia Giurgiuca din satul Diviciorii Mari, judeţul Someş. Neamul lui este scoborâtor din preajma vestitului Ţibleş, oarecând patrie a dacilor liberi. Deprinde misterul buchiilor în oraşul Gherla, îşi lărgeşte orizontul cunoaşterii la Liceul Petru Maior din acelaşi oraş, din păcate în limba maghiară, un rău pe care îl va şti converti în bine, mai târziu traducând din valorile culturii maghiare dar şi îndârjindu-l împotriva tentativelor de deznaţionalizare pe care maghiarimea şovină o dezlănţuia asupra poporului român din Transilvania. Apoi îşi încununează lupta cu cartea la Facultatea de Litere şi Filosofie din cadrul Universităţii Bucureşti. Pe tot acest parcurs de formare intelectuală şi morală, tânărul Emil a fost fericit chinuit de daimonul care dă târcoale nu multora dintre muritorii de rând, cel al poeziei. Dar până să ajungă a-şi turna gândurile şi sentimentele în forme estetice după pretenţiile Doamnei Poezie, îşi va contura personalitatea în acţiuni culturale, scoţând revista Abecedar şi colaborând la o serie de reviste, cum ar fi: Datina, Azi, Pagini literare, Revista Fundaţiilor Regale, România literară, Ţara Noastră, Gândirea, Convorbiri literare, Viaţa românească etc.  

(...)

       Despre Emil Giurgiuca recunosc că nu am ştiut foarte multe. Îmi era cunoscut numele, îl întâlneam nu foarte des prin revistele literare, ceva mai consistent am aflat după apariţia Poemelor în 1989, dar pot să depun, totuşi, o mărturie din momentul în care s-a retras din această viaţă. Atunci m-am pomenit la poartă cu un domn înalt, aflat între 40-50 de ani, cultivat şi vădit afectat. Niciodată nu am ştiut dacă întâmplarea, vreo recomandare din partea cuiva sau ceva mai de neînţeles l-a trimis la mine. Eu înclin să cred în cea de a treia variantă. Oricum, pentru mine a însemnat o adevărată revelaţie.

            - Părinte, sunt dr. Tudor Giurgiuca din Bucureşti, fiul lui Emil Giurgiuca. A decedat tata şi a dorit să fie înmormântat la Diviciorii Mari, satul lui natal.  V-am ruga, dacă binevoiţi, să participaţi şi dumneavoastră. Era atât de convingătoare invitaţia încât nu l-am putut refuza. Abia după ce i-am promis m-a cuprins o oarecare teamă. Va fi o înmormântare pretenţioasă. Am luat imediat cartea lui Emil Giurgiuca, Poeme, singura pe care o aveam de-a lui şi pe care o răsfoisem cu vreo câţiva ani în urmă, fără a mă ocupa de detalii. Am spicuit câteva idei din prefaţa lui I. D. Bălan şi am încercat să descifrez sensul câtorva versuri. Mi-a venit bine, prin ceea ce constituia filonul ideatic ne-am regăsit ca apropiaţi. Şi astfel înarmat, nu fără cuvenita emoţie, am apucat drumul spre Divicori. Era o frumoasă zi de început de primăvară. Dacă reţin bine, viorelele erau pregătite să-şi deschidă petalele spre a se dărui celui  pe care parcă îl cunoşteau demult şi îl aşteptau acasă, adică în curtea bisericii care a fost primul loc din univers pe care l-a cucerit în aventura lui pământeană. În latura de est a bisericii, împrejmuite cu un grilaj simplu de fier stau cuminţi în aşteptare Ioan preotul şi soţia lui Pelaghia, părinţii lui Emil. Poetului i s-a oferit un loc de cinste tocmai în faţa bisericii. Încercam să reconstitui momente din joaca sa prin iarba crudă, admirând florile şi insectele, ascultând cântecul păsărilor şi văzând în preajma lui atâtea alte minunăţii care celorlalţi tovarăşi de joacă le rămâneau ascunse. Învăluit de aduceri aminte am început să uit ceea ce îmi pregătisem de acasă că voi rosti. Iar când mi-au fost prezentaţi o parte dintre participanţi, Teohar Mihadaş de la Cluj, Şerban Melinte de la Radio Târgu Mureş, Radu Săplăcan şi încă câţiva, dintre care unii doritori să ia cuvântul, mie aproape că nu mi-a mai rămas nimic de spus, în afară de... Încă ne rugăm pentru robul lui Dumnezeu... După cum orice slujbă religioasă are darul de a limpezi gândurile, oricât de învolburate, în timpul prohodului mi-a dat târcoale o sintagmă: Chemarea pământului natal, care în vârtejul şlefuirii ei s-a concretizat în Şoapta izvoarelor (adică a originilor). Şi aşa a rămas. Cum am îmbrăcat-o în cuvinte această idee este greu de spus. Destul că după ce s-a terminat totul, participanţii amintiţi s-au cam apropiat de mine, iar eu am simţit nevoia să le fac o invitaţie. Aşa am petrecut o după-amiază frumoasă la casa noastră, în compania unui pahar cu vin care a dat aripi poeziei. Spre seară unii ar fi plecat spre casă dar Teohar Mihadaş simţea nevoia să recite. Aşa că totul  s-a încheiat cu un adevărat cenaclu literar care nu cred să-i fi displăcut fratelui mai în vârstă Emil care a participat doar cu duhul. Am rămas cu impresia că am salvat onoarea Bisericii. Încercând să reconstitui cuvântarea a rezultat acel medalion apărut în revista Renaşterea nr. 3-4 din 1992 pe care ulterior dr. Tudor Giurgiuca l-a reprodus într-o antologie de texte publicată cu prilejul Centenarului Giurgiuca în 2006, din care a citat şi autorul monografiei pe care am amintit-o.

          De atunci l-am avut mereu în atenţie pe poetul Emil Giurgiuca iar acum am socotit potrivit să îl facem părtaş al Colocviilor de la Nicula, pentru că are să ne spună multe şi interesante lucruri din viaţa şi opera sa. 

(...)

         Chemat de şoapta izvoarelor în cea de a 86-a primăvară a vieţii se întoarce în satul natal socotindu-se un invingător care se prinde cu voioşie în hora strămoşilor:

Când mă voi duce iar la Diviciori

Pune-mi-oi la clop un struţ de flori

Şi cu brâu de raze m-oi încinge

- Satule bătrân nu plânge.

Vara verilor va fi atunci

Câmpul înflori-vor  ceruri, lunci

În pârâu aripa lor va-ntinge

- Satule bâtrân nu plânge.

Tânăr mă va duce albul drum,

Flacăra durerii pân’ la scrum

Va fi ars în mine, se va stinge,

- Satule bătrân nu plânge.

Mi-or ieşi în cale bunii mei

Mânuri albe vor întinde ei

Peste pieptul meu în lac de sânge,

- Satule bătrân nu plânge.

Ramurile verii m-or umbri

Tot ce a fost al meu, tot ce va fi,

Suspinând în jurul meu s-a strânge

- Satule bătrân nu plânge. 

(...)

Revista "Colocviile de la Nicula"

     La ediţia a IV-a a Colocviilor am lansat o revistă cu imagini, informaţii şi comunicări de la primele trei ediţii. Am numit-o simplu: COLOCVIILE DE LA NICULA. Dacă se va întâmpla să intraţi în posesia ei, priviţi-o şi citiţi-o cu un ochi blând, acceptăm şi critica, dar pentru început de drum preferăm ochiul blând având în vedere circumstanţele: echipă mică, timp puţin la dispoziţie... 

Lectură plăcută! Şi... mulţumim pentru îngăduinţă!

Simpozionul internaţional "Românii din afara graniţelor ţării. Perspective culturale europene"

     În perioada 15-21 octombrie 2013, Despărţământul ieşean al Astrei organizează a XV-a ediţie a Simpozionului internaţional Românii din afara graniţelor ţării. Perspective culturale europene.  Despărţământul nostru este reprezentat de către preşedinte, părintele Ioan Morar, care a fost invitat să participe şi în acest an cu comunicare:

Programul simpozionului:

IAȘI

Luni, 14 octombrie 2013
Începând cu orele 12.00. Sosirea şi cazarea participanţilor

Marți, 15 octombrie 2013
Deschiderea lucrărilor Simpozionului
Ora 10.00 c.t. Aula Academiei Române, Filiala Iaşi

Prof. Areta Moşu (Vicepreședinte al Asociațiunii ASTRA)
Minoritatea ignorată: românii din Serbia, Bulgaria şi Ucraina

Alocuțiuni:
Academician Alexandru Zub
Prof. univ. dr. Gheorghe Cliveti, Directorul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” Iași
Prof. univ. dr. Ion Toderașcu

Lansări editoriale:
 Iulian Pruteanu-Isăcescu, Mircea-Cristian Ghenghea, O istorie
vie. Cartea ASTREI ieșene, Junimea, Iași, 2013, 142 p.
 Românii din afara granițelor țării. Iași-Cernăuți: legături istorice.
Întâmpinare de Academician Alexandru Zub, Junimea, Iași, 2012, 254 p.
 „Revista română”, anul XIX, nr. 3 (73), septembrie 2013.
(Prezintă: Mircea-Cristian Ghenghea, Liviu Papuc)

COMUNICĂRI

MINORITATEA IGNORATĂ: ROMÂNII DIN SERBIA, BULGARIA ȘI UCRAINA

Aula Academiei Române, Filiala Iaşi
Orele 12.00-15.00.

Moderatori: Mircea-Cristian Ghenghea, Ioan Răducea

Doru Scărlătescu (Iași, România)
Instituția lăutarilor-rapsozi la românii din Timoc

Ioana Repciuc (Iași, România)
Mecanisme ale solidarității în comunitățile românești din afara granițelor

Ioan Răducea (Iași, România)
Desprinderea Bugeacului de R. Moldova, consecință a geopoliticii secolului XX

Mircea-Cristian Ghenghea (Iași, România)
România, Republica Moldova și „noul moldovenism”

Lilia Rufanda (Atena, Grecia)
Românii din Serbia, Bulgaria și Ucraina și egalitatea de șanse în Uniunea Europeană

Iurie Levcic (Cernăuți, Ucraina)
Promovarea culturii tradiționale românești în nordul Bucovinei

Dezbateri, discuţii

COORDONATE ISTORICE ȘI CULTURALE ROMÂNEȘTI

Sala mică de conferințe a Academiei Române, Filiala Iaşi

Orele 12.00-15.00.

Moderatori: Traian Tr. Cepoiu, Ludmila Balțatu

Petru Zugun (Iași, România)
Ponderea împrumutului antroponimic în vocabularul specific. A doua estimare

Traian Tr. Cepoiu (București, România)
Chiril şi Metodiu apostoli ai slavilor, nu şi ai „aeternei latinitas” româneşti

Nicolae Ciobanu (Criuleni, Republica Moldova)
Activitatea Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni în vederea stabilirii relațiilor între Biserică și Stat

Dragoș-Ștefan Petrescu (Bacău, România)
ASTRA și problema țărănească în perioada interbelică

Liliana Scărlătescu (Iași, România)
Frații sârbi ai lui Nichita Stănescu

Emanuela Ilie (Iași, România)
Portretul unei doamne

Ludmila Balțatu (Cahul, Republica Moldova)
Opera scriitorului Spiridon Vangheli în peisajul literar european

Nicoleta Vasilcovschi (Wuxi, Republica Populară Chineză)
O scurtă istorie a diplomaţiei, o lungă lecţie a istoriei

Stelian Gomboș (București, România)
Câteva puncte de vedere cu privire la relaţia dintre Stat – Biserică,
în România, în cadrul discursului social-istoric, contemporan, precum şi în
contextul revizuirii Constituţiei...

Dezbateri, discuţii

Ora 15.00 – Alba Iulia: tur cultural

ALBA IULIA

Joi, 17 octombrie 2013

Ora 9.00-11.00 – Sala Senatului Universității „1 Decembrie 1918”

Moderator: Areta Moșu, Vicepreședinte al Asociațiunii ASTRA

Cuvânt de salut din partea conducerii Universităţii „1 Decembrie 1918”, Conf. univ. dr. Diana Câmpan

Lansări editoriale:
 Iulian Pruteanu-Isăcescu, Mircea-Cristian Ghenghea, O istorie
vie. Cartea ASTREI ieșene, Junimea, Iași, 2013, 142 p.
 Românii din afara granițelor țării. Iași-Cernăuți: legături istorice.
Întâmpinare de Academician Alexandru Zub, Junimea, Iași, 2012, 254 p.
 „Revista română”, anul XIX, nr. 3 (73), septembrie 2013.
 „Sud-Vest”. Almanah istorico-cultural în limba română pentru cititorii
din sudul Basarabiei, anul II, nr. 10(15), octombrie 2013.
(Prezintă: Areta Moșu, Mihai Toma)

COMUNICĂRI ÎN PLEN

Otilia Hedeșan (Timișoara, România)
20 de ani în Timoc. O autoanaliză

Eugenia Guzun (București, România)
Românii din Serbia și Bulgaria în emisiunile de la Radio România Actualități

Mioara Pop (Alba Iulia, România)
Cartea – liant cultural între Alba Iulia și comunitatea românească din Basarabia și Serbia

Viorel Hodiș (Cluj-Napoca, România)
Români / „vlahi” sud-dunăreni

Ioan Morar (Gherla, România)
Gânduri bune pentru frații români din sudul Dunării

COORDONATE ISTORICE ȘI SPIRITUALE ROMÂNEȘTI

Aula Mică a Universității „1 Decembrie 1918”

Orele 11.00-13.00.
Moderatori: Luminița Cornea, Dorel Man

Dan Negrescu (Timișoara, România)
Strălucirea unui Părinte smerit

Dorel Man (Cluj-Napoca, România)
250 de ani de la revolta lui Tănase Todoran din anul 1763 pentru apărarea credinţei strămoşeşti

Vlad Popovici (Cluj-Napoca, România)
Reflecții asupra culturii politice a românilor din Transilvania și Ungaria între 1848-1918

Iulian Cătălin Dănilă (Iași, România)
Realități socio-politice și culturale transilvănene reflectate în presa ieșeană în anii 1899-1900 („Opinia”, „Evenimentul”)

Iuliu-Marius Morariu (Cluj-Napoca, România)
Organizarea bisericească a românilor din teritoriile alipite țării după Marea Unire

Gheorghe Badea (Iași, România)
Mitropolitul Gurie Grosu

Luminița Cornea (Sf. Gheorghe, România)
Contribuții la păstrarea identității naționale (Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei)

Cornel Cotuțiu (Beclean, România)
Dincolo, dar tot la noi

Dezbateri, discuţii


Ora 19. 00 – vizită la Mănăstirea Sf. Ana (Orșova)

BOR

Vineri, 18 octombrie 2013

Ora 7.00 – Micul dejun

Ora 9.00-13.00 – Întâlnirile ASTREI: masa rotundă „Identitatea românilor timoceni din perspectivă culturală europeană”

COMUNICĂRI

Tudor Nedelcea (Craiova, România)
Moldovean, vlah sau român?

Slavoljub Gacovi (Zajecar, Serbia)
De la latină la română. Teritoriul formării limbii rumânilor

Dragiša Kostadinović (Cladovo, Serbia)
Începutul mișcării de emancipare a românilor timoceni. Evoluția istorică și politică a spațiului timocean pe parcursul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea

Bojan Aleksandrović, Vicarul Timocului (Malainița, Serbia)
La 1700 de ani de la Edictul de la Milano, românii timoceni sunt în continuare prigoniți

Predrag Balašević (Bor, Serbia)
Situația actuală a românilor din Timoc

Jasmina Glišić (Preşedinte al „Asociaţiei Părinţilor din Serbia care doresc să înveţe copiii lor Limba Română”)
Întroducerea limbi române în școlile din Timoc

Ivo Gheorghiev (Vidin, Bulgaria)
Românii din Bulgaria, retrospecție și probleme actuale

Dezbateri, discuţii

Ora 13.00-14.00 – Masa de prânz

Ora 15.30-16.00 – vizită de documentare la ruinele mănăstirii Lapușnea, ctitorie a lui Radu cel Mare (secolul al XVI-lea)

Ora 17.30-18.00 – Slujbă de pomenire la mormântul lui Draghi Cârcioabă (1954-2007), președinte al Despărțământului ASTRA „Valea Timocului” Bor, între anii 2004-2007

Ora 20.00-21.30 – Casa de Cultură Slatina Borului. Spectacol folcloric
„Se-ntâlnește dor cu dor”, în interpretarea solistelor de muzică populară din România (Olimpia Nistor Iacob, Maricica Mihoianu, Alexandra Trofin) și Doina Sîrbu (Strășeni, Republica Moldova) și a ansamblului folcloric „Branco Olar” din Slatina Borului.

Ora 22.00 – Masa de seară

Sâmbătă, 19 octombrie 2013

Ora 7.00 – Micul dejun
Ora 9.00-10.00 – vizitarea ruinelor Cetății imperiale Felix Romuliana
Ora 10.00-11.00 – vizită de documentare la biserica românească de la
Malainița, ctitorie a Vicarului Timocului Bojan Aleksandrović
Ora 11.30-13.00 – trecerea frontierei sârbo-bulgare (Vama Vraska)

În cadrul Simpozionului se derulează și programul „Carte românească pentru românii din Serbia și Bulgaria” – donație de carte românească (în special abecedare).
Comitetul de organizare al Simpozionului internațional „Românii din afara granițelor țării. Perspective culturale europene”, ediția a XV-a mulțumește tuturor partenerilor și colaboratorilor, precum și participanților la itinerariul cultural Iași – Alba Iulia – Bor – Vidin (15-21 octombrie 2013), care prin contribuția financiară au susținut realizarea acestui proiect.
Mulțumiri se cuvin și coordonatorilor locali (Diana Câmpan, Radu Neag, Ioan Străjan (Alba Iulia), Luminița Cornea (Sf. Gheorghe), Zavișa Jurj (Bor, Serbia), Ivo Gheorghiev și Lucica Gheorghiev (Vidin,
Bulgaria), precum și autorităților locale, care au sprijinit organizarea spectacolelor folclorice „Se-ntâlnește dor cu dor”.

VIDIN

Sâmbătă, 19 octombrie 2013

Ora 14.00-15.00 – Masa de prânz

Ora 16.00-19.30 – sediul Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria – AVE,
Masa rotundă „Identitatea românilor din regiunea Vidin. Perspective culturale europene”

Ora 20.00-21.30 – Casa de Cultură Topolovăț. Spectacol folcloric „Se-ntâlnește dor cu dor”, în interpretarea solistelor de muzică populară din România (Olimpia Nistor Iacob, Maricica Mihoianu, Alexandra Trofin) și Doina Sîrbu (Strășeni, Republica Moldova), a instrumentiștilor Mitko Petrov, Bojidar Simeonov, Genceo Cosovanul (Vidin, Bulgaria), precum și a ansamblurilor folclorice „Apă vie” a Casei de Cultură Românească „Sfânta Teofana Basarab” Vidin, Gânzova și Răchitnița (coordonator: Olga Nicova) și Topolovăț. Invitați: soliști vocali din Timocul sârbesc.

Colaboratori: Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria, Societatea Culturală a Vlahilor, Casa de Cultură „Sfânta Teofana Basarab” Vidin, Casa de Cultură Topolovăț.

Ora 22.30 – Masa de seară

Duminică, 20 octombrie 2013

Ora 7.00 – Micul dejun
Ora 9.00-9.30 – Slujbă de pomenire la monumentul de la Smârdan
Ora 10.00-11.00 – vizitarea Cetății Vidinului și a bisericii îngropate Sfânta Parascheva, ctitorie a lui Matei Basarab
Ora 11.00 – trecerea frontierei bulgaro-române (Podul „Noua Europă”,
Vidin-Calafat)
Ora 11.30 – vizită la Mănăstirea Maglavit
Ora 12.30-13.30 – vizită la Portul Cultural Cetate
Ora 20.30 – Brașov
Ora 21.30 – Sf. Gheorghe; cazare și masa de seară

Luni, 21 octombrie 2013

Ora 8.00 – Micul dejun
Ora 10.00 – Sf. Gheorghe: tur cultural
Ora 11.00 – Plecarea spre Iași

Colocviile de la Nicula 2013 - imagini II