vineri, 30 august 2013

Frumuseţea versului

Mă-ndrept către izvor
De negură mă scutur
Şi sângele mi-l flutur
În arbori mari de dor.
          (aparţin unui poet născut şi înmormântat într-un sătuc de lângă Gherla)

miercuri, 21 august 2013

Frumosul

are o singură înfăţişare, urâtul are o mie.
                                                 (Victor Hugo)


luni, 12 august 2013

Câteva vorbe frumoase

De la Grigore Vieru:

Nu sunt atâţia ochii pe pământ câtă frumuseţe în jur!

Deşi pământul se învârte mereu, m-am născut acasă!

N-a ajuns încă nimeni până la capătul dorinţei inimii sale.

Ochii 's doi şi-s trişti, d'apoi inima, singură!

Adevăratele tristeţi sunt trei: de maică, de cel drag şi de muzică; restul sunt păreri de rău.

Cerul, drumul şi gândul nu le poţi îngrădi!

Vai de bătrâneţea rezemându-se numai în toiag!

luni, 5 august 2013

Gânduri, maxime, cugetări

     M-au mâhnit mai zilele trecute manifestările câtorva persoane, de fapt corect ar fi să spun manifestările câtorva  persoane snoabe, parvenite, frustrate şi needucate (educaţia, pentru mine, înseamnă altceva decât a trece printr-un liceu sau facultate). Pentru că maximele şi cugetările au prins această tipologie, a omului fără caracter care trăieşte pe spatele altora imaginându-şi că este deştept pentru că ştie şi el câteva cuvinte din DEX, am răsfoit  un volum de proverbe, maxime, cugetări şi m-am liniştit; chiar dacă unele imi erau deja cunoscute, mi-am reamintit că nu este nimic nou sub soare, de parveniţi/parvenite, prefăcuţi/prefăcute, complexaţi/complexate grei/grele de răutate este plină lumea ... de când lumea:

Ca să înţelegi că eşti prost trebuie totuşi să-ţi meargă mintea.

Când văd proştii locuind în cele mai strălucite palate înţeleg de ce Diogene trăia într-un butoi.

Niciun om de treabă nu e cu două feţe.

Ce nu vine din inimă, nu merge la inimă.

Mulţi oameni prefăcuţi îşi pun prostia la adăpost prin obrăznicie, repede-i şi tu, şi o să se întâmple cu ei ceea ce se întâmplă balonului împuns cu acul.