Toţi oamenii au gânduri. Când un gând se întoarce asupra gândului, devine idee. Mulţi oameni au idei. Când un om are o idee unică, devine filosof.
Un sistem e o închidere ce se deschide. Fără el nu există gândire, doar gânduri.
Frica de Domnul face înţelepciunea. Religia se interesează de Domnul, filosofia de frică.
Oamenii te iartă dacă faci crime. Dar nu te iartă dacă eşti fericit. Am simţit limpede asta, în ceasul reînvierii mele.
Cum cunoşti ce nu cunoşti? - Recunoscând.
Bălăcească-se în mlaştina vieţii cine nu vrea să fie om!
Toată lumea se străduie să aibă un bun context (bani, casă, aşezare în societate). Dar care le e textul?
... iar din lumea poeziei, o fărâmă de înţelepciune de la Elena Farago:
Trecea un om pe drum aseară,
Trecea cântând încet pe drum,
Ştiu eu? Poate cânta să-i pară
Drumul mai scurt, – ori poate cum
Era aşa frumos aseară,
Poate cânta ca să nu-l doară
Că-i singur numai el pe drum –?
Şi şi-a văzut de drumul lui,
Dar ce mi-o fi venit deodată
De am oftat, n-oi şti să spui.
Şi nu-mi venea să plec din poartă,
Şi parc-un dor de viaţa toată
M-a prins privind pe urma lui...
Că stăm în poartă, şi nu ştim
Pe călător măcar de-l doare
Ceva, şi de ne pomenim
Oftând, pesemne fiecare
Ne-om fi simţind departe tare
De-un drum pe care-am vrea să fim.
Ştiu eu? Poate cânta să-i pară
Drumul mai scurt, – ori poate cum
Era aşa frumos aseară,
Poate cânta ca să nu-l doară
Că-i singur numai el pe drum –?
Şi şi-a văzut de drumul lui,
Dar ce mi-o fi venit deodată
De am oftat, n-oi şti să spui.
Şi nu-mi venea să plec din poartă,
Şi parc-un dor de viaţa toată
M-a prins privind pe urma lui...
Că stăm în poartă, şi nu ştim
Pe călător măcar de-l doare
Ceva, şi de ne pomenim
Oftând, pesemne fiecare
Ne-om fi simţind departe tare
De-un drum pe care-am vrea să fim.
